SCRISORI CĂTRE LOCUITORII MICROREGIUNILOR DIN JUDEȚUL SIBIU

Mă adresez vouă, cu credința în calitatea lucrului bine făcut și a conștiinței că nu există nicio piedică în calea oamenilor care vor să lase moștenire fiilor ceva durabil, pe care să-și construiască, la rândul lor, o viață mai bună!

MĂRGINIMEA SIBIULUI

Dragi Mărgineni,

Mărginimea Sibiului, peisaj sufletesc și esență spirituală, reprezintă pentru mine, care trăiesc în Cisnădioara, o parte din sufletul meu. Sunt mândru de faima pe care și-a câștigat-o în întreaga Europă, și pe care i-au dat-o, printre altele, cetăţile fortificate pentru apărarea Transilvaniei, Tălmaciu - "Coroana Țării", marele sat al românilor "Săliştea Sibiului - Capitala spirituală a Mărginimii Sibiului", Răşinariul -"Capitala ortodoxiei transilvane" și locul unde s-au născut Cioran și Goga, personalități importante ale culturii noastre, centrele urbane din lunca Cibinului şi a Oltului, peisajul montan extraordinar și tradițiile care s-au perpetuat timp de secole.

Mai presus de toate, mărginenii "au sfințit" locul cu credința lor în Bine și Adevăr. Mărginimea a fost și a rămas o zonă dintre cele mai bogate și din punct de vedere economic, datorită atelierelor de manufactură textilă și pielărie, creşterii animalelor și comerțului, exploatării lemnului și civilizaţiei apei care au susținut în forță calitatea vieții, toate acestea reprezentând o moștenire pe care suntem datori să o respectăm și să o consolidăm.

Am asistat însă și la efecte nedorite: degradarea și chiar dispariția unor meșteșuguri de valoare care au făcut odinioară celebră zona: vechea industrie a covoarelor și a mătăsii în Cisnădie, a carpetelor și mochetelor (Dumbrava Sibiu) și a păturilor (Orlat). Depopularea satelor, degradarea agriculturii, transformată în mod de subzistență. Lipsa consilierii fermierilor pentru promovarea de produse specifice, incoerența în funcționarea Camerei Agricole, întârzierea proiectelor de finanțare în domeniul agricol, abandonarea unor meserii tradiționale specifice acestei zone, potențialul economic neexploatat, sunt, de asemenea, reale amenințări la adresa conservării specificului acestei zone. Pe lângă acestea, transportul școlar are încă de suferit, multe școli au rămas într-o stare improprie, drumurile au nevoie de investiții masive pentru reparaţii capitale, extindere și modernizare, lucrările de apă și canalizare sunt întârziate. Cunoaştem problemele ţinutului, dar ele sunt într-o continuă dinamică și transformare care necesită aportul tuturor factorilor din administrație.

Marile drumuri de munte, ale oierilor şi brânzei trebuie reintegrate în circuitul natural, economic și social, pentru că pot oferi surse de profit reale. Numai împreună vom reuși să revitalizăm cele două stațiuni montane - Păltinișul și Crințul! Investitorii privați și accesarea de fonduri europene pot duce la dezvoltarea infrastructurii montane și a întregii zone. Un turism montan sustenabil este o alternativă pe care trebuie s-o luăm în considerare ca o sursă economică importantă. Trebuie oprite degradările terenurilor și abandonul pajiștilor și fânețelor naturale, prin sprijinirea tinerilor fermieri și a fermelor mici.

Trebuie să sprijinim și cea mai bogată agendă culturală a județului, Mărginimea fiind renumită pentru marile manifestări culturale: "Udatul Ionilor" (Tălmăcel), "Sadule, grădină mândră", "întâlnirea cetelor de Juni" (Sălişte) și festivalurile "Cireşelor" (Cisnădie), "Brânzei şi Ţuicii" (Răşinari), "Bujorului de munte" (Gura Râului), "Sus pe muntele din Jina", "Cântecele Munților" şi multe alte manifestări de interes local, ce aspiră să devină manifestări de interes regional și naţional.

Din partea mea, exprim speranța într-un parteneriat onest, cu obiective clare, astfel încât Mărginimea Sibiului să recunoască gloria istorică, muntele trebuind respectat şi iubit, ca o bogăţie căreia trebuie să ne închinăm, aşa cum s-au aşezat toate localităţile, la poalele lui!

ȚARA OLTULUI

Dragi locuitori ai Țării Oltului,

Sibian fiind, am ajuns să cunosc şi ţinutul de la poalele Carpaților, un paradis verde pe Oltul mijlociu, în care sunteți privilegiați să trăiți. Toate localităţile din lunca Oltului s-au dezvoltat treptat, datorită oamenilor cu credință în semeni și în Dumnezeu, oameni muncitori și respectuoși.

Experiența trecutului ne arată că falimentul marii industrializări - datorat schimbărilor tehnologice şi concurenţei - poate genera o nouă dezvoltare! Renaşterea ţinutului a fost generată de industria turismului, Golul Alpin şi Piemontul Făgăraş fiind un spaţiu de real potenţial turistic, cel mai spectaculos drum din România -Transfăgărășanul - fiind doar unul din obiectivele locului. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, Complexul păstrăvăriei Albota şi Castelul de lut "Valea Zânelor", sunt numai câteva din marile investiții care aduc plusvaloare zonei. Prin cultivarea unui turism montan responsabil, prin încurajarea inițiativelor private, Munţii Făgăraş pot să devină destinaţia de excelenţă a celui mai mare eveniment de drumeţie, cultură şi natură din Europa, în anul 2021 – Sibiu, capitala europeană a drumeţiei.

Dar până acolo, avem nevoie de voi în acest parteneriat pentru dezvoltarea rurală! Numai prin dialog putem crede că mai există un viitor și că suntem #împreună la bine și la greu. Drumurile din localități și cele care vă conectează cu orașele mari au nevoie de reparaţii capitale, iar drumuri istorice - vechile legături dintre localităţile submontane - trebuie reabilitate şi redate circulaţiei. Trasee de biciclete care să fie și alternativă de trafic dar și rute de interes pentru turism sunt, de asemenea, proiecte pe care mi le asum prin programul meu electoral! Infrastructura de apă-canal și stațiile de epurare a apelor uzate sunt o necesitate și trebuie să primească o rezolvare neîntârziată!

Trebuie să reconstruim această lume afectată de pandemie, iar zona în care trăiți se poate dezvolta prin proiecte pe fonduri europene nerambursabile în agricultură, comerț, turism, prin economia locală care poate să devină o sursă importantă de îmbunătățire a calității vieții! S-a putut și trebuie să sprijinim Asociaţiile regionale, de exemplu G.A.L. Ţara Oltului şi toate asociaţiile locale care au contribuit la dezvoltarea agroturismului şi susţinerii Târgului de Produse şi Tradiţii, precum și Festivalul Concurs Naţional de muzică populară "Florile Oltului" (Avrig), manifestare devenită o sărbătoare a moştenirii culturale zonale.

VALEA TÂRNAVELOR

Dragi locuitori ai Ținutului Mediașului

Valea Târnavelor reprezintă pentru mine, care trăiesc în Sibiu, o autentică inimă a județului, cu nimic mai prejos decât orașul în care îmi desfășor activitatea. Numitorul comun al celor doi poli de dezvoltare urbană - Sibiul şi Mediaşul - este că ele se completează reciproc, așa cum civilizațiile multietnice și culturale au contribuit la dezvoltarea continuă a cetăţilor, oraşelor şi comunelor din lunca Târnavei Mari, făcând-o vestită pe toate meleagurile europene. Blaj, Copşa Mică, Mediaş, Dumbrăveni, Sighişoara, reprezintă un creuzet multietnic care a făcut ca centrul Transilvaniei să-şi pună definitiv amprenta pe harta României.

Mediaşul a reprezentat în ultimul secol motorul dezvoltării economico-sociale al nordului județului, principala forţă de dezvoltare. Mediaşul nu poate fi "rupt" de Ţinutul lui, el aparţinând organic acestor locuri, fiecare localitate fiind un adevărat muzeu în aer liber, adevărate minuni pentru cel care doreşte să cunoască viaţa autentică din Transilvania. Nu întâmplător o parte din cetăţile fortificate din acest ţinut fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, întreg judeţul Sibiu şi România mândrindu-se cu Biertan şi Valea Viilor.

Şi nu în ultimul rând, la numai 18 km, turiştii pot descoperi staţiunea balneoclimaterică Bazna, cu izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral. împreună trebuie să protejăm moștenirea Ţinutului Mediaşului, să o consolidăm şi să o punem în valoare!

Realitatea ultimilor ani a făcut astfel încât întreaga economie a înregistrat un recul, efectele nedorite conducând la dispariţia atât a multor întreprinderi faimoase ale industriei medieşene, cât şi la degradarea şi chiar dispariţia unor meşteşuguri de valoare. Ramuri întregi ale economiei şi în special, creşterea plantelor şi a animalelor - pe vremuri surse de bogăţie apreciate în lumea satelor– au devenit brusc neinteresante, agricultura devenind o simplă activitate de subzistenţă. Sunt localităţi în care transportul şcolar are încă de suferit, şcolile fiind într-o stare improprie desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţare, fapt semnalat de către elevi, părinţi, profesori, în repetate rânduri. în afară de acestea, vom munci împreună la dezvoltarea viticulturii, încurajând asociaţiile avansate de înfiinţare şi exploatare, tehnologiile moderne de cultură (mecanizare, fertilizare, irigare şi combatere integrată).

încurajăm manifestările culturale "întâlnirile Fiiilor satului", dar şi cele eco-experiment: "Sărbătoarea Tuberozelor" (Hoghilag), "Grădini tradiţionale sibiene", "Porcul de Bazna", Ziua Recoltei şi Concertul de Colinde (Axente Sever), "Festivalul Luminii" (Copşa Mică) dar şi marile manifestări consacrate: "Festivalul Verzei" şi "Tradiţii Culinare pe Târnave" (Moşna), "Marţian Negrea" (Valea Viilor) şi multe alte manifestări de interes local, toate aspirând să devină manifestări de interes regional şi naţional.

VALEA HÂRTIBACIULUI

Dragi locuitori ai Văii Hârtibaciului,

Vă mărturisesc că pentru mine Podişul Hârtibaciului reprezintă un colţ de viaţă autentic rurală din judeţul Sibiu, înzestrat cu o natură sălbatică şi cu oameni vredni, plini de o ambiţie lăuntrică în lupta cu vitregia naturii. Amprenta civilizaţiei coloniştilor germani stabiliţi în Transilvania este dată şi în Podişul Hârtibaciului, mulţimea bisericilor fortificate existente fiind dovada puterii efemere de care s-au bucurat comunităţile locale. în toate vremurile, agricultura a fost principala activitate în acest podiş, iar lanţul de oraşe (Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Avrig, Făgăraş) care-l înconjoară sunt dovada vie a implicării și a devotamentului celor care trăiesc aici față de comunitate și respectul pentru muncă. Numai împreună putem salva moştenirea Podişului Hârtibaciului, pentru a o proteja, conserva şi valorifica în beneficiul generaţiilor viitoare!

Ramuri întregi ale economiei zonei şi în special ale agriculturii au decăzut, devenind ineficiente, pentru că nu puteau rezista fără aportul investițiilor și fără o viziune bazată pe direcții de modernizare care să le facă rentabile. Au dispărut aproape total culturi tradiţionale de legume, multe livezi sunt lăsate în paragină, soiuri şi culturi vechi, tradiţionale şi tipice pentru regiuni mai sunt cunoscute, există drumuri de hotar şi forestiere impracticabile, accesul la parcelele agricole fiind mult îngreunat. în podişul Hârtibaciului sunt multe probleme amânate şi nerezolvate, oraşul Agnita confruntându-se cu un trafic infernal chiar prin vechiul centru istoric, o centură ocolitoare fiind oportună şi necesară.

Ştim că administraţia publică din estul judeţului se confruntă cu multe probleme, având nevoie de sprijinul administraţiei judeţene; multe servicii accesibile la nivelul reşedinţei de judeţ sunt greu accesibile la peste 60 km de Sibiu. Multe clădiri ale administraţiilor publice locale nu sunt reabilitate, existând comune şi localităţi în care lipsesc servicii de bază destinate populaţiei care trebuie create sau extinse. Patrimoniul istoric și cultural are nevoie urgentă de intervenţii pentru salvare şi conservare, pentru că el poate deveni o resursă importantă în cadrul proiectului de turism sustenabil pe care vi-l propun!

ȚARA SECAȘELOR

Dragi locuitori ai vestitei Țări a Secașelor,

Vin în fața voastră cu bună credință, adevăr și intenția de a construi, împreună cu voi, o regiune în care să ne simțim ca acasă!

Regiunea Ţării Secaşelor are multe resurse extraordinare, care pot face din ea una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare din sudul Transilvaniei, și, în timp, din România.

Un patrimoniu istoric bogat, respirând o istorie multietnică și culturală distinctă, regiunile viticole celebre, stațiunile balneare, firmele și producătorii locali trebuie devină în cel mai scurt timp surse generatoare de valoare economică, aptă să dea un impuls semnificativ calității vieții și nivelului de trai al locuitorilor. Să protejăm împreună moştenirea Ţării Secaşelor, să o conservăm şi consolidăm şi să o punem în valoare este obligația tuturor, a celor care au idei și proiecte îndrăznețe, cred în puterea de a munci nu doar pentru sine, ci pentru întreaga comunitate! Există un potenţial uriaş în toate domeniile şi datorită poziţiei privilegiate a judeţului, odată cu finalizarea autostrăzilor ce vor asigura legătura cu Europa, un rol important avându-l dezvoltarea în continuare a Aeroportului Internaţional Sibiu – principalul punct de trafic aerian în centrul geografic al României.

îEconomia și activitatea agricolă au nevoie de un sprijin substanţial, localităţile din Ţara Secaşelor pot să-şi revalorifice toate resursele, mai ales cele din domeniul viticulturii, respectându-se proprietatea privată şi formele de exploatare legal existente, încurajând asociaţiile avansate de înfiinţare şi exploatare, tehnologiile moderne de cultură (mecanizare, fertilizare, irigare şi combatere integrată), pentru care e nevoie de proiecte viabile și de oameni care să le pună în practică!

Haideți să scriem împreună și o agendă culturală a tuturor localităţilor din vestul judeţului, să facem astfel încât patrimoniul istoric să devină un punct de atracție pentru vizitatorii din țară și din străinătate, care să-și petreacă aici vacanțele și să investească în zonă! Festivalul "Datină străbună pe Secaşe", manifestările culturale ale "întâlnirilor Fiiilor satului", Zilele Culturale ale localităţilor, inclusiv cele eco-experiment şi multe alte manifestări de interes local, toate acestea și multe altele pot să dea viață și să aducă plusvaloare calității vieții!

Dragi locuitori ai județului Sibiu,

Ne dorim servicii publice moderne, accesul de urgenţă la aceste servicii trebuind să fie asigurat fiecărui cetăţean. Criza actuală din sănătatea publică ne obligă să reevaluăm rolul spitalului judeţean şi a celor municipale şi orăşeneşti, toate acestea trebuind să fie integrate într-un sistem unitar de sănătate publică judeţean. Telemedicina este o soluție care trebuie urgent implementată!

Știu că vă doriți, și pe bună dreptate, canalizare și apă curentă, străzi asfaltate și șosele, spitale curate și luminoase, cu personal profesionist, vă doriți școli în care să învețe copiii voștri cum să-și ia viața în propriile mâini, un mediu în care să nu fiți sufocați de mirosuri și gunoaie, cu multe spații verzi pentru relaxarea voastră și distracția celor mici, o colectivitate în care să găsiți oameni fericiți, care au locuri de muncă și încredere în ziua de mâine, o administrație care să vă asculte, să găsească rezolvare nu doar nemulțumirilor, ci și proiectelor voastre! Un primar dedicat muncii, locului și colectivității, care să-și asume proiectele de dezvoltare și să le ducă la bun sfârșit, dar și un Președinte al Consiliului Județean pe care să-l cunoașteți nu doar din auzite, ci și din întâlnirile constante cu cei care vă reprezintă! Toate acestea devin pentru noi agendă de lucru!

Forumul Democrat German şi eu personal vă propunem un parteneriat echitabil şi funcţional, bazat pe respect reciproc şi pe dorinţa de a construi o nouă epocă în istoria modernă a județului. Nu vă promit că "va fi bine", dar vă pot asigura că vom face totul "împreună", neavând alt scop decât BINELE de care să se poată bucura, în mod egal, fiecare locuitor al judeţului Sibiu.

Gabriel Tischer, candidatul FDGR la președinția Consiliului Județean Sibiu